Postări

Se afișează postări din octombrie, 2025

Sinecură... pe viață

Stătea și se uita ca vițelul la poarta nouă . Bâjbâia. A trebuit să „acopăr” cumva neștiința lui. I-am „preluat” rolul.   A urmat privirea nehotărâtă a unui medic. Bâjbâia un diagnostic. Am căutat altul.   Dacă v-aș spune că l-am întâlnit în adâncul pământului , acolo în „valea plângerii”, m-ați crede? Mi-a salvat viața.   Au urmat și alte cumpene, pentru că așa a fost și nașterea mea cu un picior pe anul vechi și cu celălalt pe cel nou.   De aceea alegerile mele au fost  întârziate, bine cântărite, uneori atât de greu de luat. Mai ales cele care țin de oameni.   Eli Gîlcescu 3 oct. 25

Jurnal dulce-rubiniu

Imagine
Ce dimineață... în umbra firii, bucurie neplanificată, să mă pot auzi, rosti. Chiar prinsă în mijlocul bucătăriei cu depozitarea dulcețurilor viei. Ce viață! Cu-adevărat dulce. Și o altă bucurie, și un semn, cât toate la un loc, de la Adela, Alin, Amalia, Camelia, D.D., Emanuiel Pavel, Florin, Liviu Antonesei, Oana, Radu Mârza, Vasile Gogea – un semn de recunoaștere atât de rar și prețios.   Camelia Iuliana Radu: lumea muzicii ca o a doua natură.. întoarsă în natură, devine vindecătoare toate se leagă prin sensibilitatea și inocența interpretei… de fapt, sensibilitatea este și natură și muzică… îmi place stilul „însăilat„ care lasă loc de respirație și creează o anume… vrajă de cristal... muzica prin poezie ne întoarcem la frumusețea umană? avem curaj să o vedem să o spunem? ce semn bun. Liviu Antonesei: Se pare că avem curajul necesar. Sigur, unii dintre poeți… Camelia: și poezia are un sens al creșterii, dezvoltării, întâlnirea cu livada înflorită și a celor trei viori, ca t...